Scrisul Romanesc
 


Conducerea

Contact

Echipa

Premii

Concurs

Arhiva

 

 

 

 

Despre noi

Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondată în 1927, de către criticul literar Dumitru Tomescu, și tipărită de editura cu titlul omonim, până în 1928. Prin structură, format și colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publicație culturală interbelică importantă, alături de „Ramuri“ și alte reviste din perimetrul Olteniei.Între colaboratori se număra Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Rădulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuța, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu.

Seria a doua a revistei a apărut în ianuarie 2003, din inițiativa prof. univ. Florea Firan, redactor-șef al publicației și în prezent. Apariția revistei este lunară, 32 pag., 1-2,31-32 color, format 42x30 cm.

Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la început de către un Colegiu editorial alcătuit din personalități marcante ale vieții culturale din țară și din străinătate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Panea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crăsnaru. Și nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru susținând, constant, câte o rubrică, ceea ce creează posibilitatea realizării, după un timp, a unui volum al fiecărui autor, în care să fie reunite articolele publicate. Șase volume au și apărut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgentei“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poți să fii român?“. Variațiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal și în toate sensurile“.

În strategia culturală a revistei se găsește intenția de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe lângă cele consacrate de practică publicistică: Cartea-eveniment propune analizarea unor cărți care ar putea deveni repere; O idee — rubrica inițiată și susținută de Adrian Cioroianu – aduce în dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei și mentalitatea, cititorul va descoperi subiecte controversate din mișcarea filosofiei contemporane, iar Imaginar și raționalitate explorează relațiile subtile dintre realitate și virtualitate; în Logoterapia se abordează tema concurenței dintre cartea-obiect și formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuată de rubrica Actualitatea capodoperei în care sunt comentați scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrică optimizată pentru punerea în discuție a „vieții“ clișeelor, stereotipiilor și neglijențelor de limbaj; Restanțe este o rubrică propusă de Eugen Negrici și continuată, sub genericul Confruntări de Ovidiu Ghidirmic și se referă la lucrări rămase în momentul apariției fără ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o secțiune intitulată Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literară, de 4 ani avându-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealaltă, rubrica propusă de scriitori stabiliți în afara țării, mai exact de Dumitru Radu Popa, se dorește un spațiu de interculturalitate, iar Corespondente lirice electronice, propusă de Carmen Firan, o completează. Petre Rado susține rubrica Cronică de film; Ioan Lascu — Retrocritica; Dumitru Radu Popescu — Scrisori deschise; Marian Victor Buciu — Obsesii; Mihai Duțescu — Vitrina cu cărți; Deyan Ranko-Brashich — Scrisori din America; Ion Parhon — Teatru; Dodo Niț㠗 Lumi bidimensionale; Lucian Florin Rogneanu — Atelier de artist.

Dinamismul centrului universitar, al instituțiilor artistice, de spectacol și cele muzicale, asigură suficient material care se regăsește cu generozitate în paginile revistei. Scrisul Românesc se dorește atât o tribună de promovare a Editurii cu același nume, o vitrină a noilor apariții, deschisă prin demersul critic și eseistic asupra cărților, și a proiectelor editoriale, o întâlnire cu autorii și colaboratorii editurii, dar și un dialog permanent cu valorile culturii române aflate în țară sau străinătate și, nu în ultimul rând, o panoramare a fenomenului artistic, academic, științific al Craiovei în contextul național și universal.

Privită în ansamblu, revista cuprinde în mod echilibrat, compartimente și rubrici permanente în care se regăsesc poezia, proza, critica și istoria literară, cronici și recenzii de cărți, literatură străină, o pagină de inedite, articole pe teme de educație și cultură, și arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în țară și în străinătate (cu permanență din New York, Paris), prezentare de cărți și reviste.

Spiritul multicultural, diversitatea și calitatea colaboratorilor, consistența textelor publicate, evenimentele culturale din țară și străinătate dau notă originală și forță publicației prin care se distinge în peisajul publicistic românesc.


Colaboratorii de bază ai noii serii: Monica Spiridon, Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Cioroianu, Gabriel Coșoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Dumitru Radu Popescu, Ioan Lascu, Ion Parhon, Dumitru Radu Popa, Adrian Sângeorzan, Constantin Zărnescu, George Sorescu, Cornel Ungureanu, Mircea Pospai, Mihai Duțescu, Radu Polizu, Deyan Ranko-Brashich, Gabriela Rusu-Păsărin, Ion Buzera, Nicolae Panea, Lucian Florin Rogneanu, Victor Marian Buciu, Cecilia Căpățână, Geo Constantinescu, Felicia Burdescu, Mihai Ene, Alexandru Oprescu, Dodo Niță, Adrian Lesenciuc, Maria Tronea, Viorel Forțan...

Florea Firan

PDF - format
         
 
Copyright Scrisul Românesc Fundația-Editura